Sora, clujenii și Bulevardul 21 Decembrie 1989

Deși astăzi este eclipsat de Iulius Mall, Vivo sau Platinia, centrul comercial ”Sora”, situat pe Bulevardul 21 Decembrie 1989 în Cluj-Napoca, a fost cândva punctul principal de aprovizionare a clujenilor, alături de piețele zilnice. Pornind de la istoria clădirii, putem să creăm o imagine de ansamblu a societății clujene interbelice, respectiv postbelice.

Pe proprietatea Bisericii Unitariene s-a inițiat în 1938 construirea unui imobil cu 5 nivele care la parter să cuprindă un magazin alimentar. În urma colaborării Bisericii Unitariene cu firma Steuer & Friedländer din Cehia, s-a deschis magazinul ”Sora”. Firma cehă a deschis  diverse magazine universale în Cehia, Serbia (în Belgrad), Bulgaria (în Sofia), în România (deschizând în București și Cluj-Napoca). Denumirile date acestor magazine simbolizează grade de rudenie. Astfel, în Cehia magazinul este denumit ”Te-Ta” (care înseamnă ”mătușă”), în Bulgaria și Serbia ”Ta-Ta” (adică ”tată”), iar în România ”Sora”. Denumirile din câmpul lexical al familiei trimit la scopul acestor magazine, și anume un loc unde se găsește de tot ce e nevoie pentru traiul de toate zilele.

Magazinul s-a deschis în Cluj pe 12 decembrie, 1938, ora 11 pe Calea Mareșal Foch (astăzi Bulevardul 21 Decembrie 1989). După ziarele vremii, lucrările pentru clădire s-au accelerat, astfel încât populația să-și poată procura alimente înaintea sărbătorilor de iarnă. Magazinul oferea produse ieftine sub deviza “nu puțin și scump, ci mult și ieftin”. În contextul prețurilor accesibile, magazinul, alături de alte întreprinderi mari din oraș, s-a afirmat în comerț, astfel creând concurență negustorilor locali.

În clujul de la finele anilor ‘30, negustorii locali fixau un preț ridicat pentru cetățeni, ca urmare majoritatea oamenilor  ajungeau să se lipsească de lucruri esențiale. Autoritățile au încercat să intervină, însă negustorii, înțelegându-se între ei, au menținut prețurile ridicate. Apariția unui magazin care să cuprindă tot ce este nevoie la prețuri accesibile cetățenilor de rând a fost o lovitură pentru magazinele mici locale. În 1938, reprezentanții Sfatului Negustoresc au adresat un memoriu primarului clujului din acea perioadă, Sebastian Bornemisa, prin care se cerea împiedicarea deschiderii magazinului înainte de sărbători. Primarul a trimis comisii la Sora pentru verificarea stării magazinului și a produselor. Constatând că totul este în ordine, s-a permis deschiderea complexului.

Ziarele anilor ‘70 relatează numeroase situații referitoare la treceri ilegale de stradă și de accidente în fața magazinului, zona fiind supravegheată de ”miliție”. Modernizările de pe Bulevardul Lenin (astăzi Bulevardul 21 Decembrie 1989), cât și numeroasele accidente au dus la desființarea unei treceri care exista acolo. Un ziar din 1977 relatează cum elevi cu banderolă albastră indicau oamenilor pe unde să treacă, însă elevii nu erau băgați în seamă.

În perioada comunismului, magazinul Sora avea raioane dedicate produselor de patiserie, conserve, brânzeturi, metalo-chimice, produse prepreparate, parfumerie. Se găseau produse de import, chiar și un sistem de returnare a sticlelor de lactate. Important de menționat este noul element introdus de către Sora pe piața comercială clujeană, și anume ”casa de comenzi” prin care se primeau cereri (în mod fizic, sau telefonic), care ulterior erau transportate la domiciliu, dacă acestea erau de peste 100 de lei, taxa de transport fiind 3% din prețul cumpărăturii.

Din ziarele clujene din perioada comunistă putem afla despre mici incidente neplăcute relatate de clienții complexului. Astfel, putem să citim despre vânzarea unor ouă alterate, mici incendii, biscuiți aduși în cafeneaua magazinului inițial sub formă de praf, vânzătoare gripate, portmonee furate ori o bucată de sfoară găsită într-o pungă cu făină. Un articol dintr-un ziar din 1969 relata următoarea întâmplare: “Vînzătorul de la raionul de bomboane al magazinului „Sora“, Nemeș Francisc, într-o „discuție amicală“ cu un cumpărător, a mers atât de departe încât i-a administrat clientului nume proprii noi, împrumutate de la animalele domestice”.

Denumirea străzii pe care este amplasat complexul comercial relevă de asemenea informații esențiale despre societatea clujeană, mai ales despre ideologia și politicile adoptate de către administrația locală. Articolul “Lungul drum al “drumului lung”. Povestea bulevardului care leagă centrul de Mărăști” de pe clujcultural.ro este esențial de consultat în acest caz.

Posibilă parte a drumului roman care venea dinspre Potaissa (actualul oraș Turda), trecea prin Napoca, ducând spre Porolissum (în județul Sălaj). Fiind arteră principală a orașului încă din Evul Mediu, denumirile date drumului reflectă realitățile socio-politice ale vremurilor trecute. Istoricul Lukács József relatează pentru clujcultural.ro faptul că ”în secolul al XIV-lea, în 1372 drumul a fost menționat într-o diplomă regală sub numele latin ”Platea Mager”, strada Mager, adică strada ungurilor”, fiind arteră principală a satului Sfântul Petru, aici rezidând o comunitate maghiară. Ulterior, denumirea se schimbă în ”strada Lungă”. După construirea zidului cetății, strada a fost împărțită în două - “strada Maghiară Exterioară” şi “strada Maghiară Interioară”, aceasta din urmă fiind cunoscută și ca ”strada Sf. Petru”.

La finalul secolului al XIX-lea, denumirea străzii s-a schimbat în ”Kossuth Lajos” (guvernator de facto al Ungariei în timpul Revoluției din 1848), Transilvania făcând parte în acea perioadă din Regatul Austro-Ungar. Prin atribuirea acestui nume cel mai probabil s-a dorit comemorarea încercării de emancipare a maghiarilor de sub conducerea habsburgică. Din 1923 denumirea se schimbă în Calea Victoriei, dat fiind că pe acest drum a intrat armata română în Cluj-Napoca în data de 24 decembrie 1918. În 1933 apărea cu numele de ”Calea Mareșal Foch” (mareșal francez, comandant militar din Primului Război Mondial, căruia i s-a încredințat comanda trupelor Antantei din Franța), un omagiu adus de către administrația locală victoriei obținute de Antanta. Cedarea Ardealului de Nord Ungariei în 1941 a adus cu sine reluarea vechilor denumiri ale străzilor, astfel Calea Mareșal Foch redevine Kossuth Lajos. Din 1964, în contextul comunismului și pătrunderii ideologiei Marxist-Leniniste în toate aspectele vieții, strada este denumită ”Bulevardul Lenin” până în 1990. Din cele relatate de Lukács József, după căderea comunismului, inițial strada a fost denumită 22 Decembrie. Însă aici s-a creat o confuzie, întrucât în 22 Decembrie 1989 s-au întâmplat principalele evenimente la București, la Cluj manifestațiile anticeaușiste având loc în 21 Decembrie. Ulterior, numele străzii a fost schimbat în Bulevardul 21 Decembrie 1989.

Incursiunea în formarea și dezvoltarea magazinului Sora reflectă o filă de microistorie locală, strâns legată de dezvoltările economice, sociale și urbane ale orașului în secolul XX. Înființarea ei a reprezentat o ruptură de practicile tradiționale locale, oferind o varietate de produse la prețuri accesibile. Martor și ”actant” în cadrul interbelicului, comunismului și postcomunismului, magazinul s-a pretat cerințelor perioadelor și politicilor aferente vremurilor respective. Totodată, denumirile date de-a lungul timpului bulevardului pe care se află clădirea magazinului reflectă schimbările socio-politice și ideologice care au avut loc în istoria Clujului.